Scurt istoric

Autor: Cornel Boteanu

Actualizat de Claudiu Neţoiu

În Å¢ara Românească, un rol foarte important în dezvoltarea învăţământului l-au avut mânăstirile ÅŸi bisericile de la sate. Baia de Aramă a avut din acest punct de vedere privilegiul că se afla doar la 15 km de una dintre cele mai importante ctitorii de aici: Mânăstirea Tismana, pe lângă care a funcÅ£ionat una din primele ÅŸcoli.

La fel s-a întâmplat ÅŸi la Baia de Aramă unde exista pe vremuri un schit ÅŸi în timpul lui Brâncoveanu (1699-1703) a fost construită în stilul specific brâncovenesc o biserică, la poalele cornetului. La puÅ£in timp după ce fusese construită, biserica a devenit mânăstire ÅŸi a fost închinată în muntele Athos, mânăstirii Hilandar. DeÅŸi nu avem prea multe mărturii, naÅŸterea învăţământului în Baia de Aramă trebuie legată de existenÅ£a acestei mânăstiri precum ÅŸi de existenÅ£a unor familii boiereÅŸti cum a fost familia HergoÅ£ilor care manifestau tot interesul ca să-ÅŸi înveÅ£e copiii carte folosind chiar dascălii particulari. Asemenea ÅŸcoli funcÅ£ionau în judeÅ£ul MehedinÅ£i încă de la sfârÅŸitul secolului al XVIII-lea (CerneÅ£-1792), însă miÅŸcarea de renaÅŸtere a culturii ÅŸi a învăţământului românesc a apărut abia la începutul secolului al XIX-lea, după revoluÅ£ia lui Tudor Vladimirescu. Acum, prin Regulamentul Organic, se consfinÅ£eÅŸte organizarea ÅŸi deschiderea ÅŸcolilor naÅ£ionale.

În această perioadă ÅŸi la Baia de Aramă funcÅ£iona un învăţământ particular sub îndrumarea dascălului ardelean Ioan Åžchiopu, care credem că a fost ÅŸi primul dascăl din acest târg:

"Prima ÅŸcoală particulară din Baia de Aramă este deschisă de ardeleanul I. Åžchiopu în anul 1830, dascăl care se pare că a avut un rol important în organizarea învăţământului ÅŸi în alte localităţi din nordul Olteniei" (Arhitectura ÅŸi sistematizarea rurală în judeÅ£ul MehedinÅ£i, BucureÅŸti, p. 110).

Cu acest dascăl a învăţat carte ÅŸi unul dintre HârgoÅ£i, aÅŸa cum menÅ£ionează Jenica Spineanu în cronica acestei familii: "Studiile ÅŸi le-a inceput la 7 ani, făcând 4 clase primare la Baia de Aramă, învăţând carte cu Ioan Åžchiopu care fugise din Transilvania. După terminarea ÅŸcolii a fost trimis la Craiova unde a absolvit gimnaziul ÅŸi vorbea bine limba greacă ÅŸi citea literele slavone", (J. Spineanu, Cronica familiei Hergot, Primăria Baia, p. 18).

Aceste lucruri se petreceau în anii 1841-1845, deoarece I.A. Hergot s-a născut în anul 1834 ÅŸi documentele dovedesc că până în 1845 dascălul I. Åžchiopu era încă la Baia de Aramă.

Începutul învăţământului public la sate s-a instituit în toată Å¢ara Românească în anul 1838. Acum din Plaiul CloÅŸani ÅŸi din Plasa Baia sunt trimiÅŸi în capitala de judeÅ£ (CerneÅ£) "candidaÅ£i de învăţători" recrutaÅ£i din rândurile copiilor de preoÅ£i, Å£ârcovnici sau ţărani.

Plasa Baia are 62 de sate, 58 de candidaÅ£i ÅŸi 1436 ÅŸcolari. Abia în anul 1863/1864 V.A. Urechia consemnează "existenÅ£a unei ÅŸcoli săteÅŸti la Baia de Aramă al cărei învăţător era Mih. Piciu" (V.A. Urechia, A.I.P, p. 188).

Această ÅŸcoală este menÅ£ionată ÅŸi de Ion Ionescu de la Brad, cel care a bătut cu pasul satele mehedinÅ£ene ÅŸi a cărui operă rămâne o carte de referinţă pentru întregul judeÅ£ MehedinÅ£i: "Åžcoala publică din Baia de Aramă era în stare proastă. Vitele dorm într-însa. Invăţătorul D. Mihalache Piciu este măcelar. Un preot seminarist pe lângă serviciul bisericii se ocupă ÅŸi cu învăţatul copiilor în particular după obiceiul vechi de pe timpurile când, deÅŸi nu erau ÅŸcoli publice, românii tot învăţau carte plătind dascălii ÅŸi preoÅ£ii bisericilor" (I. Ionescu de la Brad, Agricultura românească în judeÅ£ul MehedinÅ£i, 1868, p. 393).

MenÅ£iunea este importantă pentru că ne confirmă existenÅ£a unui învăţământ anterior în târgul Baia de Aramă. De fapt cursurile nu se desfăşurau într-o ÅŸcoală propriu-zisă, ci în casa de sfat, aÅŸa cum rezultă dintr-o sesizare a prefecturii: "În comuna târg Baia de Aramă nu există casă de sfat, aflându-se ocupată de ÅŸcoală ÅŸi învăţătorul nu permite a se Å£ine sedinÅ£e precum le-a fost obiceiul până acum" (Arh. St., Buc., Fond rural comunal, ds. 44/1861, f. 2).
Cam asta era situaÅ£ia ÅŸcolii înainte de venirea preotului Ion Åžtefan, despre a cărui personalitate am avut mari dificultăţi să adunăm câteva date. S-a descoperit o însemnare menÅ£ionată de Radu CreÅ£eanu pe cartea bisericească "ÎmpărÅ£irea de grâu a Sf. Ioan Gură de Aur", Buzău 1833, care cuprindea un fragment de autobiografie: "După ce am terminat cursul seminarului în Vâlcea, la 1864 tot acel an am venit cântăreÅ£ la această biserică, Baia ÅŸi în 1865 căsătorindu-mă, m-am făcut locuitorul de Baia. La 1866, preot Damaschin DumitraÅŸco a demisionat ÅŸi m-am făcut preot în locu-i; la 1867 m-a numit guvernu îngrijitoru ÅŸi preut. 1869. Martie. Preut I. Åžtefan" (R. CreÅ£anu, Biserica din Baia de Aramă în M.O.,Craiova, 1959, p. 292).

Într-o monografie păstrată în manuscris la Arhivele Statului, învăţătoarea Maria RovenÅ£a, scrie despre Ion Åžtefan următoarele: "În 1865 a venit la Baia tânărul seminarist Åžtefan Ion care a deschis o ÅŸcoală particulară. În anul 1866 s-a căsătorit, iar în 1867 s-a hirotonisit. În luna decembrie s-a prezentat la concurs în oraÅŸul Craiova pentru postul de învăţător la Åžcoala model" (M. RovenÅ£a, Monografia Băii de Aramă - manuscris, 1940, Fond revizorat ÅŸcolar, p. 14).

Altă informaÅ£ie destul de succintă din Arhivele statului menÅ£ionează că: "În 1870/1871 Åžcoala Primară de BaieÅ£i era o ÅŸcoală de tip rural cu clasele I-IV. În 1890/1891 aceasta devine Åžcoală Primară Urbană de BaieÅ£i tot cu clasele I-IV, având în anul următor 60 de înscriÅŸi". Această ÅŸcoală se pare că a fost ridicată în anul 1880.
Figura primului dascăl a fost imortalizată printr-o statuie ridicată în anul 1898 de către sculptorul C. Bălăceanu (cel care a realizat ÅŸi bustul lui Tudor din faÅ£a localului poÅŸtei). Statuia a fost ridicată prin contribuÅ£ia elevilor care l-au admirat, exprimându-ÅŸi astfel recunoÅŸtinÅ£a după cum arată inscripÅ£ia: "Din partea elevilor ÅŸi admiratorilor".

Altă personalitate importanta din rândurile învăţătorilor din Baia este Nicolae N. Sârbulescu, autorul lucrării "Zavera lui Tudor" (1915), căsătorit cu ConstanÅ£a Aricescu ÅŸi ea învăţătoare la ÅŸcoala de fete.

Şcoala de fete a apărut după anul 1881 datorită numărului mare de eleve care au venit şi din alte localităţi limitrofe.
În anul următor ea devine ÅŸcoală urbană având înscrise 83 de eleve ÅŸi fiind prevăzută cu 2 posturi. În 1901 primeÅŸte titulatura de Åžcoală Primară Urbană de Fete nr. 1, iar în 1920 denumirea va fi schimbată adăugându-i-se titulatura "Virginia" până la fuziunea cu ÅŸcoala de baieÅ£i. Åžcoala de fete a fost construită în anul 1892 prin contribuÅ£ia lui I.A. Protopopescu din Strehaia, aÅŸa cum arată placa memorială de marmură care fusese acoperită în timpul regimului comunist:

Şcoala Primară pentru Feciore
Virginia
Făcută de I.A. Protopopescu
Cu soţia sa Maria
Anul 1882
Arhitect Ioan Petrescu

Åžcoala era într-adevăr un local model cuprinzând ÅŸi locuinÅ£a directoarei.

Pe lângă aceste două ÅŸcoli, la începutul secolului s-au pus bazele ÅŸi unei ÅŸcoli de meserii din iniÅ£iativa unui comitet local. Revizorul N.D. Spineanu raporta că: "Încă de la 22 ianuarie 1901 a început să funcÅ£ioneze o ÅŸcoală de meserii având 15 elevi absolvenÅ£i ai cursului primar". Åžcoala ÅŸi-a început activitatea cu secÅ£iile de rotărie ÅŸi lemnărie, fiind condusă de P. Livescu din FocÅŸani. La reforma învăţământului din 1936 ÅŸcoala s-a transformat în Gimnaziu industrial. Această ÅŸcoală a manifestat atracÅ£ie pentru elevi din zona rurală deoarece necesita cheltuieli materiale mai reduse.
După reforma din 1848 această ÅŸcoală a devenit Åžcoala Tehnică Profesională de BaieÅ£i. Åži pentru fete a existat o ÅŸcoală proprie înfiinÅ£ată tot în timpul administratorului G. Iupceanu: o ÅŸcoală de Å£esătorie care a funcÅ£ionat în localul vechii cantine unde este actualmente grădiniÅ£a. Åži mai atractivă a fost Åžcoala de Menaj care a funcÅ£ionat între 1825-1830 fiind condusă de Eufrosina Predescu. Această ÅŸcoală cuprindea trei secÅ£ii: croitorie, spălătorie, bucătărie. Åžcoala a funcÅ£ionat în actuala incintă a Casei de Cultură având un rol foarte important în formarea viitoarelor gospodine. În perioada interbelică la Baia de Aramă a funcÅ£ionat un gimnaziu datorită faptului că liceul "Traian" nu putea să preia toată populaÅ£ia ÅŸcolară a judeÅ£ului: "În anul ÅŸcolar 1922-1923 Ministerul InstrucÅ£iuni Publice a dat 250 000 de lei pentru construirea Gimnaziului de la Baia de Aramă ÅŸi 170 000 pentru terminarea ÅŸcolii din aceiaÅŸi localitate" (colecÅ£ia de documente, doc XXIV-32 p. 25).

În anul 1922-1923 corpul profesoral era format din: P. Iorgulescu, V. Dinculescu, C. Vasiliu, Dr. H. Procopiu, Gh. Pereanu ÅŸi I. Iorgulescu iar în funcÅ£ia de director era Petre V Panaitiu. Cursurile funcÅ£ionau după amiază în localul Åžcolii Primare de BăieÅ£i cu un număr de 91 de elevi înscriÅŸi. Gimnaziul s-a desfiinÅ£at după ce a dat cinci promoÅ£ii de absolvenÅ£i.

Unul dintre dascălii de renume a fost I. Iorgulescu poreclit Decanul, cel care a pregătit o serie de serbări prezentând corurile care constituiau o adevărată podoabă a activităţii didactice.

Din anul 1945 s-a creat Gimnaziul Unic iar după reforma din 1948 Åžcoala Elementară cu două cicluri (I, II) la care s-au succedat într-un răstimp destul de scurt următorii directori: Gheorghe Predescu, Vasile Bobic, Margareta Topciu, LucreÅ£ia Iliescu, Iulian Drăgulescu ÅŸi Eleodor Popescu. Este meritul deosebit al proaspatului absolvent al Facultăţii de Filologie, Eleodor Popescu, care iniÅ£iaza, la 1 septembrie 1957 înfiinÅ£area Åžcolii Medii din Baia de Aramă. În primii ani ÅŸcoala a funcÅ£ionat în clădirea aflată pe Valea Găinii unde se aflase mai înainte Åžcoala Inferioară de Meserii ÅŸi unde se găsesc acum atelierele ÅŸcolare.

Încă de la început ÅŸcoala a avut un valoros colectiv de cadre didactice din care menÅ£ionăm: Eleodor Popescu-director, Margareta Topciu, LucreÅ£ia Iliescu, Pecingine (Dogaru) Elena, Ion AndriÅ£oiu cărora li s-au adăugat în anii următorii profesori de renume ca Nicolae Dogaru, Emil Semenescu, Petre Golumbeanu, Vasile Novac, Gheorghe Călescu ÅŸi alÅ£ii. După plecarea domnului profesor Eleodor Popescu în funcÅ£ia de director a fost numit pentru scurt timp profesorul Ion Åžtefănescu din Văieni. Apoi, un sfert de veac, în fruntea acestei ÅŸcoli a fost profesorul de limba ÅŸi literatura română Nicolae Dogaru, un adevărat model didactic, om care s-a dăruit ÅŸcolii ÅŸi învăţământului din localitate. În timpul domniei sale liceul s-a bucurat de un bine meritat prestigiu scoÅ£ând generaÅ£ii de absolvenÅ£i din rândurile cărora s-au ridicat oameni de renume care au dus mai departe faima liceului:

• Drăgulescu Emilian, director al I.F.A., comuna Măgurele (Ilfov);
• Radu Viorel, fost decan al Facultăţii de Matematică TimiÅŸoara;
• DoandeÅŸ Victor;
• Morega Dan, profesor universitar, fost prefect al judeÅ£ului Gorj;
• Raicu Romulus, fost parlamentar ÅŸi inspector ÅŸcolar, profesor de istorie la Colegiul Traian;
• Samfirescu Mircea, fost inspector general adjunct la I.S.J. MehedinÅ£i, profesor de fizică la Colegiul Traian;
• Popescu Eleodor, preÅŸedinte al Inspectoratului pentru Cultură MehedinÅ£i, inspector general, profesor de limba română;
• Dogaru Nicolae, fost director al liceului din Baia de Aramă, profesor de limba română;
• Giugiuc Constantin, fost inspector la I.S.J. MehedinÅ£i, profesor de matematică;
• PleÅŸa Ion, ÅŸeful Corpului de Pompieri Drobeta Turnu Severin;
• Păunescu Horia, profesor universitar la Facultatea de Medicină È™i Farmacie "Carol Davila" din BucureÈ™ti.

În perioada în care ÅŸcoala a devenit liceu industrial ca director a funcÅ£ionat Alexandru Lazăr, profesor de matematică, între anii 1983-1987. De atunci ÅŸi până în 2008 functia de director a deÅ£inut-o fără întrerupere domnul profesor de matematica Cornel Ploscaru.

Până în anul 1994 ÅŸcoala generală a funcÅ£ionat ca unitate de sine stătătoare condusă de următorii directori: Raicu CocuÅ£a, Lazăr Gheorghe, Ivăşcanu Maria ÅŸi Ploscaru Săndel. În această perioadă cu sprijinul unui om provenit din aceste locuri, inginerul Sabin RăuÅ£i, liceul teoretic s-a transformat în liceu industrial patronat de Ministerul Geologiei. Din anul 1997 liceul a devenit grup ÅŸcolar industrial purtând numele, Constantin Brâncoveanu.

Din păcate, clădirile vechi, locaÅ£iile diferite unde elevii trebuie să înveÅ£e (liceul, cu numai 6 săli de clase, este situat pe str. Tudor Vladimirescu tot aici Å£inându-se cursurile gimnaziale ÅŸi Åž.A.M.; cursurile primare se desfăşoară în cele 2 clădiri de lângă biserică, foste ÅŸcoli de băieÅ£i ÅŸi fete; ateliere se află pe strada Minelor, aici efectuându-se practica) nu permit desfăşurarea în condiÅ£ii propice a pregătirii elevilor. În anul 2007, Grupul Åžcolar Industrial "Constantin Brâncoveanu" din Baia de Aramă a intrat în programul de construcÅ£ie de campusuri ÅŸcolare, beneficiind astfel de modernizarea actualei clădiri a liceului, de extiderea spaÅ£iului de ÅŸcolarizare, construirea unui bloc de garsoniere pentru profesori ÅŸi de o clădire nouă pentru atelierele ÅŸcoală la aceeaÅŸi locaÅ£ie cu cea a liceului. LicitaÅ£ia organizată de Primaria Baia de Aramă s-a finalizat în toamna anului 2008 lucrările pentru campus începând în 2009.

Din semestrul II al anului ÅŸcolar 2007-2008 până la începutul anului ÅŸcolar 2009-2010 director al grupului ÅŸcolar din localitate a fost domnul profesor de matematică Victor Stoican. Din 2009 până la începutul anului 2021 director a fost doamna profesor doctor (biologie) Mihaela DunărinÅ£u.

S-au realizat o parte din lucrări (reabilitare clădire liceu, reabilitare clădire internat, reabilitare cantină, construire clădire nouă ateliere școală) după care lucrările s-au oprit din lipsă de fonduri.

Lucrările au fost reluate, construindu-se clădirea nouă pentru liceu și clădire de locuințe pentre cadrele didactice.

Începând cu anul È™colar 2015-2016 statutul liceului s-a schimbat în colegiu. Noua denumire a unității noastre este: Colegiul Tehnologic "Constantin Brâncoveanu" Baia de Aramă.

Din ianuarie 2021, director al unităţii noastre şcolare este domnul profesor de matematică Ioan Cojocaru.